D'ULCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. A. Adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a fost sărat sau care a fost sărat foarte puţin. 3. (Despre fructe) Care este produs de un pom fructifer altoit, având gustul dulce (A I 1). 4. (Despre apă) De râu, de izvor, de fântână. II. Fig. 1. Frumos, drăguţ, gingas. Zâmbet dulce. ◊ Expr. A face (cuiva) ochi dulci = a privi (pe cineva) cu dragoste; a curta. ♦ (Despre miros) Aromatic, parfumat. ♦ (Despre glas, sunete etc.) Plăcut la auz; melodios. ♦ (Despre lumină) Puţin intens, blând, potolit. ♦ (Despre culori) Estompat, pal. 2. (Despre somn) Linistit, calm, odihnitor. 3. (Despre gesturi, acţiuni) Usor, delicat, gingas. 4. (Despre terenuri) Puţin înclinat, cu pantă redusă, usor de urcat. 5. (Despre climă si agenţi fizici) Moderat, temperat. 6. (Despre fiinţe) Simpatic, plăcut la înfăţisare sau în comportări. ♦ Iubit, drag. 7. (Despre oameni) Blând, omenos, înţelegător. ♦ Care procură mulţumire; agreabil. ♦ (Despre vorbe) Care place, desfată, mângâie. ♦ (Despre gânduri exprimate, versuri etc.) De dragoste; p. ext. searbăd, fad. B. S.n. 1. Ceea ce e plăcut, bun; ceea ce produce plăcere, bucurie. ◊ Loc. adj. De dulce = (în ritualul bisericii crestine; despre mâncăruri) care este permis numai în perioadele dintre posturi; (despre zile sau perioade) în care este îngăduit să se mănânce orice fel de aliment. ◊ Expr. (Fam.) A spune (cuiva ceva) de dulce = a spune (cuiva) lucruri dezagreabile, a reprosa (cuiva ceva), a certa pe cineva. ♦ Perioadă de timp cât este îngăduit credinciosilor crestini să mănânce carne. 2. (Mai ales la pl.) Preparat dulce (A I l) care se mănâncă. - Lat. dulcis.
Sursă : DEX'98 (52318)  - ana_zecheru

D'ULCE adj. v. agreabil, armonios, blând, calm, delicat, domol, drag, drăgălas, drăguţ, estompat, fin, frumos, frumusel, gingas, graţios, iubit, îmbălsămat, îm-bătător, îndrăgit, înmiresmat, lin, linistit, melodic, melodios, moderat, muzical, netulburat, pal, palid, parfu-mat, pasnic, pierdut, plăcut, potolit, potrivit, scump, sonor, stins, suav, sters, temperat, tihnit, unduios, usor.
Sursă : Sinonime (182565)  - siveco

D'ULCE adj. 1. v. îndulcit. 2. proaspăt. (Lapte ~.) 3. nesărat. (Brânză ~.)
Sursă : Sinonime (182564)  - siveco

d'ulce adj. m. si f. d'ulce, g.-d. art. d'ulcii; pl. m. si f. dulci
Sursă : DOR (242044)  - siveco

d'ulce s. n., (preparate dulci) pl. d'ulciuri
Sursă : DOR (242045)  - siveco

D'ULC//E² ~i adj. 1) Care are gustul zahărului sau al mierii. Struguri ~i. 2) Care a fost îndulcit (cu zahăr sau cu miere). 3): Lapte ~ lapte proaspăt. 4): Apă ~ apă de izvor sau de râu. 5): Cas ~ cas nesărat. 6) fig. Care produce plăcere (vizuală, auditivă, olfactivă etc.). Zâmbet ~. Somn ~. ◊ Vorba ~ mult aduce cu binele poţi multe. 7) (despre persoane) La care cineva ţine (foarte) mult; drag; scump. Mamă ~. 8) (despre fiinţe vii, de obicei mici) Care trezeste simpatie. 9): Climă ~ climă temperată, moderată. /<lat. dulcis
Sursă : NODEX (332925)  - siveco

D'ULC//E¹ ~iuri n. 1) Ceea ce produce plăcere si satisfacţie deosebită. ◊ A fl sătul de ~ a se sătura de bine. Până nu gusti amarul, nu stii ce-i ~ ele până nu gusti viaţa grea, n-o înţelegi pe cea bună. 2): De ~ care, după ritualul bisericii crestine, nu se mănâncă în timp de post; de frupt. 3) mai ales la pl. pop. Mâncare servită ca desert. /<lat. dulcis
Sursă : NODEX (332924)  - siveco